Reprezentantul ITF, Hrvoje Zmajic, director de dezvoltare si coordonator al metodicii de predare a tenisului,a fost în România pentru a discuta și stabili, împreună cu reprezentanți ai FRT, câteva direcții importante pentru viitorul acestui sport în România.

Temele principale de discuție au fost:

-Tenis 10 şi Tenis Teens

-relaţia FRT cu Universităţile şi SNA, care au cursuri de specializare în tenis

-dezvoltarea sportului de performanţă prin folosirea eficientă a resurselor FRT, respectiv concretizarea talentului prin susţinere din partea FRT

TENIS 10

La discuția despre Tenis 10 au fost prezenţi Ferry Lechner și Daniel Dobre

S-a discutat pe fiecare categorie în parte.

Astfel, Ferry a prezentat stadiul actual de dezvoltare al sistemului de legitimări şi de competiţii şi ideile de dezvoltare pe care le are:

* un regulament de funcţionare al programului Tenis 10 şi Tenis teens este deja gata

* un număr de 37 de cluburi au organizat un total de 114 turnee; sunt 295 de legitimări la Tenis 10 FRT, la roşu/portocaliu/verde şi încă 70 la FRT U10, care joacă în ambele părţi; 23 de legitimări sunt în noul program Tennis teens, între 11-17 ani.

S-a agreat împărţirea turneelor în două categorii:

-starter, pt cei care încep activitatea competiţională (0-3 turnee);

-challenger, pentru cei cu peste 3 turnee.

 De asemenea, s-a subliniat importanţa organizării de activităţi adiacente meciurilor de tenis, pentru socializare şi menţinerea în sport a participanţilor:

* turneele trebuie organizate într o zi, pe o durata clară de timp (3-5 ore)

* s-a discutat despre importanţa educării părinţilor în momentul în care copiii lor intră în sistemul competiţional - pentru a finaliza legitimarea copiilor, creând contul FRT tenis 10, părinţii vor parcurge online câteva videoclipuri despre modul de conduită adecvat acestui sport, despre sistemul competiţional şi regulile de arbitraj fără arbitru în scaun, despre ţelurile fiecărei etape în parte;

* tot în acest sens, copiii trebuie să cunoască modul de punctare şi regulile de joc - o evaluare în acest sens trebuie făcută la cluburi şi confirmată online de antrenor sau părinte la înscrierea înaintea începerii turneului;

ROȘU

 - obiectivul principal este plăcerea de a juca tenis şi iniţierea în sistemul competiţional;

- vârsta practicanţilor la acest nivel este între 5-8 ani- s-a sugerat începerea meciurilor în turnee la vârsta de 6 ani şi rămânerea până la cel mult 8 ani;

- pentru a limita dezamăgirea datorată pierderii partidelor, s-a propus organizarea de competiţii extra tenis ( fotbal, hockey, aruncări, ştafete etc ), dând astfel posibilitatea unor experienţe pozitive la sfârşitul evenimentului;

-tot în această direcţie, este de schimbat modul de punctare şi desemnare a câştigătorilor: în loc de tie-break până la 7 sau 10, de jucat 15 puncte şi de numărat fiecare punct câştigat în clasamentul final...se întăreşte importantă jucării fiecărui punct până la capătul partidei şi a fiecărei întâlniri. Se adună, apoi, toate punctele pentru desemnarea celor ce merg mai departe din grupe, după care se joacă eliminatoriu tot cu 15 puncte, iar la final va fi şi un clasament cu numărul de puncte al fiecăruia.

 PORTOCALIU

-trebuie stabilite criterii clare de trecere la această minge pentru că terenul este mai mare, se aleargă mai mult, serviciul şi returul capătă importantă. Pe lângă vârstă şi modul în care s-a descurcat copilul la Roşu ,( câştigător de medalie ), antrenorul şi părintele vor fi informaţi, din nou online, despre noile cerinţe ale jocului (video-uri ce trebuie vizionate la înscrierea la mingea portocaliu);

-obiectivul principal este plăcerea de a juca dar şi începutul dezvoltării sportive, păstrând socializarea (turnee şi pe echipe) ;

-vârsta practicanţilor între 7-9 ani, lăsând libertate de mişcare între roşu/portocaliu şi portocaliu/verde în funcţie de dezvoltarea individuală;

VERDE

-obiectivul este dezvoltarea sportivă şi trecerea spre performanţă, pentru cei care au calităţile necesare;

-se sugerează schimbarea încadrării de vârstă de la 8-10 ani la 9-11 ani, cu posibilitatea intrării la 11-12 ani, dacă sportivul este pregătit;

-la fel, va fi o informare online a părinţilor şi antrenorilor despre cerinţele acestei categorii şi despre importantă începerii dezvoltării fizice în perspectiva trecerii la performanţă (vezi introducerea testelor fizice la 12 ani pentru accesul în loturile naţionale);

-este necesară introducerea şi a jocului de dublu, normal sau mixt, şi păstrarea activităţilor adiacente pentru socializare;

 Organizarea unui Masters la sfârşitul sezonului trebuie analizată, creându-se, în acest fel, deja o presiune pe rezultate, şi nu pe plăcere şi dezvoltare.

TENIS TEENS este un program ce se adresează celor peste 11 ani, şi se împarte în două categorii de vârstă:

-11-14 ani, care vor juca cu mingea cu punct verde;

-14-18 ani, care vor juca cu mingea normala.

 * Sunt vizaţi copiii care nu fac perfomanţă şi joacă ocazional turnee.

* Factorul socializare şi activităţile adiacente sunt mai importante aici pentru atragerea copiilor şi adolescenţilor. Turneele de mixt, pe echipe, campionatele municipale etc., trebuiesc gândite pentru a crea emulaţie.

ATRAGEREA A CÂT MAI MULTOR SPORTIVI ÎN SISTEMUL DE LEGITIMARE

Din păcate sunt mulţi copii care nu se legitimează: nici în sistemul Tenis 10 nici în sistemul FRT.

Antrenorii nu doresc întotdeauna o problemă în plus, ce vine odată cu participarea la turnee.Trebuie cumva găsită o modalitate de comunicare cu părinţii acestor copii prin cluburi.

RELAŢIA FRT CU UNIVERSITĂŢILE CARE AU SPECIALIZARE TENIS ÎN PROGRAM

La această discuție, de asemenea foarte importantă, au participat:

- BOGDAN STURZU, UNIVERSITATEA DIN ORADEA

- PETRU MERGHES, UNIVERSITATEA DIN TIMIŞOARA

- RADU ŞERBAN, UNIVERSITATEA DIN CLUJ

- CLAUDIU TEUSDEA, UNIVERSITATEA SPIRU HARET

- RAREŞ STĂNESCU, UNEFS BUCUREŞTI

- ALEXANDRU CULEVA, SNA

- COSTEL CURCĂ, REPREZENTANT ŞI LECTOR FRT LA SNA

- DANIEL DOBRE

- HRVOJE ZMAJIC

Tema principala a fost relaţia FRT cu universităţile şi SNA şi modul în care se poate adapta metoda de predare pentru a se livra în sistemul real de muncă antrenori mai bine pregătiţi cerinţelor pieţei şi obiectivelor FRT.

S-a trecut în revistă modul de lucru la fiecare unitate în parte, ajungându-se la concluzia că numărul de ore şi metodologia de predare sunt apropiate şi se încadrează în cerinţele ITF. Este vorba de numărul de ore de învăţare necesare obţinerii unei anumite categorii.

De la SNA s-a întărit un lucru ce se ştie, dar nu se aplică: FRT este organul decizional în legătură cu metoda şi conţinutul de predare a tenisului la SNA şi în Universităţile care au semnat protocoale de recunoaştere a cursurilor de specializare.

Ce se poate face pentru o mai bună pregătire a viitorilor antrenori:

-standarde de admitere ( unde este nevoie, la SNA-uri ) şi de specializare clare. Un minim de cunoştinţe necesare pentru a profesa;

-manuale de predare apropiate din punct de vedere al conţinutului. Acum, de multe ori, se predă după manualele proprii ale profesorilor!!!

-identificarea cerinţelor pieţii şi adaptarea metodei de predare pentru a scoate antrenori performanţi pe segmentul dorit;

Conform criteriilor ITF, la terminarea Universităţii, fără anul 4 de specializare, poţi profesa la nivelul Roşu, nefiind nevoie de a juca bine tenis.

Cu specializarea de 1 an şi cu terminarea celor 2 ani la SNA, poţi preda la jucători începători şi intermediari, până să înceapă performanţa, la 11-12 ani...dupa aceast nivel, trebuie să ştii să joci!

Cu Masteratul la Universităţi poţi trece să predai la primul nivel de performanţă, 11-15 ani. La SNA trebuie să dai examen de categorie, scris şi cu o lucrare metodică, dar fără a face cursuri suplimentare. Cei ce fac Masteratul pot folosi numărul de ore mai mare de învăţare pentru a se specializa şi în managementul sportiv, de conducere a unei baze de tenis şi de organizare de competiţii.

La SNA este o deosebire faţă de sistemul ITF, unde fiecare nivel de predare înseamnă un curs de 100 ore cu lectorul, apoi examenul.

Deasemenea, pentru a putea preda de la începători în sus, trebuie ca antrenorul să aibă un nivel minim de joc, putând să bată mingea şi a demonstreze corect loviturile de bază.

S-a discutat despre sistemul de lucru al majorităţii antrenorilor din România: sistem privat, fără apartenenţă la o structură, având sportivi începători şi adulţi, dar intercalând şi performanţa de toate nivelurile.

De aici apar direcţii clare de introdus în metodica de predare: ştiinţa conducerii antrenamentului la nivelul de începători şi intermediari, pentru a atrage şi păstra sportivii care ajung în sistem, dar şi anumite cunoştinţe despre nivelul următor, de performanţă, cu toate că nu este indicat amestecul fără pregătirea necesară; realitatea este aceasta.

Dacă se doreşte o aliniere de predare la metodele ITF, FRT este cea răspunzătoare de respectarea standardelor ITF şi cea care trebuie să controleze Universităţile şi SNA.

ITF poate ajuta la formarea lectorilor pentru cele 3 nivele de predare:

* level 1 - începători şi intermediari, până în 11 ani, adulţi etc.;

* level 2 - performance tennis, 11-15 (16) ani;

* level 3 - international performance tennis, de la 15-16 ani în sus;

Cursurile au durata de cca. 30 zile, de 2 ori câte 16 zile.

Există etape clare de aliniere şi recunoaştere de către ITF a şcolii de tenis din România, prima fiind cea de implementare a predării la nivelul 1, implicând şi traducerea Manualului ITF pentru acest nivel.

SISTEMUL DE SUSŢINERE AL JUCĂTORILOR ŞI METODE DE ATINGERE A POTENŢIALULUI SPORTIV

La această discuție au participat: RADU BĂDIN, COSTEL CURCĂ, CĂTĂLINA CRISTEA, DANIEL DOBRE și HRVOJE ZMAJIC

În primul rând, s-a trecut în revistă modul de organizare FRT la nivelul tenisului de performanţă, plecând de la organizarea loturilor naţionale, a calendarului competiţional, a bugetarii de acţiuni pentru sportivi.

Cea mai importantă idee reieşită din aceste analize este necesitatea educării şi informării părinţilor la intrarea în sistemul de performanţă, la vârstă de 11-12 ani, odată cu participarea la primele turnee internaţionale.

Părinţii trebuie să ştie ce îi aşteaptă, important fiind:

-ce calităţi trebuie să aibă un sportiv pentru a face performanţă;

-ce resurse financiare sunt necesare pe o perioadă lungă de timp, nu FRT fiind cea responsabilă pentru acestea;

-ce rol are părintele în decursul diferitelor perioade din viaţa sportivă;

-cum arată un program de pregătire pe termen lung şi ce trebuie să ceară de la antrenorii cu care lucrează.

În fiecare an, la trecerea de la categoria 10 ani la 12 ani, părinţii primilor 32 de sportivi, vor fi invitaţi de FRT la un seminar pe această temă, împreună cu antrenorii lor.

Tot aici li se va comunica că, până la trecerea la categoria 14 ani, vor trebui să suporte financiar anual un numar de turnee în afară ţării, având 3 asigurate în ţară prin calendarul competiţional FRT şi 2 Nation Cup-uri.

FRT va începe susţinerea turneelor în afară ţării, de la categoria de 14 ani, unde avem deja 4 în ţară.

De altfel, analizând calendarul competiţional, s-a ajuns la concluzia că un jucător cu valoare poate atinge un clasament foarte bun fără a ieşi din România, şi poate face uşor trecerea la categorii superioare.

Tot din această analiză a reieşit un număr foarte mare de turnee de toate categoriile, numărul total de jucători nejustificandu-le. Aici s a propus o diferenţiere clară între calendarul pentru sportivii de performanţă şi cel pentru sportivii normali. Se consideră performanţă de la locul 20 în sus în clasament, cu participări la turnee internaţionale.

Ar fi bine pentru performanţă menţinerea turneelor de categorie naţional şi A ( 10-12 ca număr la A ), plus cele internaţionale, bine organizate pentru a participa cât mai mulţi dintre sportivii buni.

Pentru sportivii normali să rămână turneele de gradul 1, regionale, şi cele de gradul 2, locale, căutând metode de a le spori importanţa (vizând şi socializarea), respectiv cooperare cu autorităţile locale pentru atragerea de fonduri pentru premiere, burse locale pentru sportivi, campionate pe echipe interşcolare etc.

În cadrul participării la turnee, să se ţină mai mult cont de numărul de meciuri necesar la fiecare categorie de vârstă ( raport meciuri câştigate-meciuri pierdute ) şi mai puţin de numărul de turnee, acordând atenţie şi dezvoltării jocului în funcţie de etape.

Şi aici intervine perfecţionarea antrenorilor sportivilor de performanţă, care trebuie şi ei adunaţi anual pentru împrospătarea cunoştinţelor: ce fac, când fac, când dezvoltă jocul personal etc...

În principiu, rolul FRT este de creare şi susţinere a unor sisteme, mai puţin de sprijinire individuală. De încercat întâlniri anuale cu părinţii şi sportivii, de preferat în timpul selecţiilor de toamnă.

Tot din analiza calendarului competiţional a reieşit durata lungă a turneelor - se sugerează perioadă de desfăşurare de vineri după amiază, până duminică sau luni, cel târziu, precum şi schimbarea sistemului de joc la U 10, la seturi scurte şi tie-break lung în decisiv.

Având în vedere resursele bugetare limitate, loturile naţionale trebuie restrânse la sportivii cu calităţi reale şi posibilităţi de progres. Testele fizice şi medicale trebuiesc luate mai în serios și se sugerează introducerea lor la categoria de 12 ani, cu începerea învăţării lor pe la 9 ani.

Cum pregătirea fizică este destul de neglijată la noi, se poate oferi, pentru loturile de 12 şi 14 ani, pregătire gratuită de 2-3 ori pe săptămână la centrul naţional, şi programe clare pentru cei ce nu pot ajunge. Pot fi definitivate deasemenea, planuri pentru cluburi, preluând de la alte federaţii cu experienţă: Anglia, Elveţia, Franţa.

Dacă apar jucători foarte calitativi este importantă susţinerea lor totală pentru o perioadă lungă de timp, asumându-ţi, ca FRT, acest lucru în detrimental altor sportivi mediocri.

Şcoala noastră de tenis trebuie să valorifice mai bine simţul mingii specific sportivului român, preluând caracteristicile tenisului modern (dinamică de deplasare,viteză de joc etc.) şi păstrând particularităţile naţionale.

CONCLUZIE: Există destule resurse care să genereze sportivi de valoare dar trebuie lucrat mai bine direcţionat şi asumate decizii pentru educarea participanţilor din sistem.