Precizări ale Federației Române de Tenis cu privire la decizia dată asupra recursului în interesul legii

01.02.2024

PRIN DECIZIA DATĂ ASUPRA RECURSULUI ÎN INTERESUL LEGII, ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE A STATUAT CĂ AFILIEREA DE NOI MEMBRI AI UNEI FUNDAȚII SPORTIVE REPREZINTĂ O MODIFICARE DE ACT CONSTITUTIV SAU, DUPĂ CAZ, DE STATUT, ÎN SENSUL DISPOZIȚIILOR ART. 33 DIN ORDONANȚA GUVERNULUI NR. 26/2000. DREPTURILE CE REZULTĂ DIN CALITATEA DE MEMBRU SUNT CONDIȚIONATE DE ÎNSCRIEREA ÎN REGISTRUL FEDERAȚIILOR A MODIFICĂRII DE STATUT CONSTÂND ÎN AFILIEREA DE NOI MEMBRI.

 

Ieri, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 86/30.01.2024 motivarea Deciziei dată asupra recursului în interesul legii ce are ca obiect următoarele probleme de drept soluționate diferit de instanțele judecătorești:

a) în interpretarea și aplicarea art. 35 și 95 din Legea nr. 69/2000, coroborate cu art. 6, 33 și 35 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, precum și cu art. 8 din Ordinul ministrului justiției nr. 954/2000, afilierea de noi membri ai unei federații sportive reprezintă sau nu:

— o modificare de act constitutiv, în sensul art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 în forma aplicabilă până la data intrării în vigoare a Legii nr. 276/2020 pentru modificarea și completarea ordonanței (5 decembrie 2020), respectiv

— o modificare de statut, în sensul aceluiași text în forma aplicabilă după intrarea în vigoare a Legii nr. 276/2020?

b) în consecință, drepturile ce rezultă din calitatea de membru (în special dreptul de a fi convocat și de a vota în adunarea generală) iau naștere de la momentul adoptării de către federație a hotărârii de afiliere ori sunt condiționate de înscrierea în Registrul federațiilor?

În primul rând, dorim să menționăm faptul că acest recurs în interesul legii a fost înaintat ICCJ de către Curtea de Apel Galați la cererea Asociației Club Sportiv Tennis Team Bucureşti cu sprijinul conducerii actuale a FRT care și-a dorit întotdeauna, pentru binele tenisului românesc, lămurirea acestei problematici care în ultimii zece ani a fost soluționată în mod diferit de instanțele judecătorești. Această decizie pronunțată asupra recursului în interesul legii este una extraordinar de surprinzătoare având în vedere că practica ICCJ din ultimii 5 ani a fost în sensul în care afilierea de noi membri NU reprezintă o modificare de act constitutiv (vezi aici documentele: Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, Decizia civilă nr. 667/08.02.2023; Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, Decizia civilă nr. 5211/02.11.2021; Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, Decizia civilă nr. 2979/30.06.2020).

Potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă, Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 Astfel, în ceea ce privește hotărârile Adunării Generale de Alegeri desfășurate în anul 2023 acestea beneficiază de efectele de lucru judecat al hotărârilor obținute anterior de FRT în fața ICCJ, acest aspect fiind tranșat prin Decizia HP nr. 31/2023 a Inaltei Curți - Completul pentru dezlegarea unei probleme de drept:

  151. Aşadar, în contextul termenilor sesizării, solicitarea instanţei de trimitere se depărtează de la scopul urmărit de legiuitor prin instituirea mecanismului de unificare a practicii judiciare, care nu ar mai da o rezolvare pentru viitor unei chestiuni de drept, pentru a preîntâmpina o practică neunitară, ci s-ar pune problema unei dezlegări cu caracter retroactiv, vizând hotărâri judecătoreşti definitive (şi felul în care acestea s-au pronunţat deja asupra modalităţii de interpretare a normei de drept).

   152. Cum acest lucru nu este posibil, de vreme ce desfiinţarea ori modificarea unei hotărâri judecătoreşti poate fi dispusă doar prin efectul exerciţiului căilor de atac prevăzute de lege [art. 15 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, respectiv art. 18 alin. (2) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară], se impune cu necesitate ca instanţa care judecă procesul ulterior, derulat între aceleaşi părţi (sau succesorii lor în drepturi) să ţină cont de autoritatea de lucru judecat a hotărârilor judecătoreşti definitive anterioare, şi aceasta indiferent dacă este vorba despre efectul negativ sau pozitiv al autorităţii lucrului judecat.

Deoarece am luat la cunoștință că diverse persoane rău-intenționate se erijază în adevărate ”instanțe de judecată” și transmit comunicări eronate, FALSE conform cărora ”odată cu publicarea în M. Of. a Deciziei ICCJ, toate actelele/hotărârile emise de Adunarea Generală a FRT (...) vor fi nule de drept”, vă informăm că decizia pronunțată asupra recursului în interesul legii nu impactează în niciun fel hotărârile Adunării Generale de Alegeri din anul 2023, acestea fiind în vigoare și producându-și efectele, până în prezent nefiind anulate de vreo instanță judecătorească.  

Facem apel la reprezentanții tuturor cluburilor de tenis să nu se lase influențați sau chiar amenințați de contestatarii ”de meserie” care în mod abuziv propagă informații mincinoase menite perturbe relația dintre actuala conducere a FRT și structurile sportive. Reamintim faptul că niciunul dintre acești indivizi nu are calitatea de reprezentant al Federației Române de Tenis, chiar dacă de-a lungul timpului au încercat să pretindă acest lucru în mod fals, inclusiv în fața instanțelor de judecată. Chiar dacă domnul Răzvan Itu nu mai deține nicio funcție în cadrul FRT încă de la începutul anului 2023, acesta a susținut în mod fals în nenumărate rânduri, atât în mediul public, cât și în fața instanțelor de judecată că este reprezentantul legal al FRT formulând inclusiv o cerere de renunțare la judecată în dosarul 28772/3/2021* ce are ca obiect înscrierea în Registrul Special a structurilor sportive afiliate la FRT.  Este de-a dreptul revoltător că acest individ care a încercat oprirea procedurii de înscriere a cluburilor în Registrul Special îndrăznește în continuare, cu nerușinare, să inițieze demersuri menite să destabilizeze activitatea FRT. Mai mult decât atât, în dosarul nr. 31252/3/2021 aflat pe rolul Curții de Apel București, în care cluburile ACS Pamira și ACS Olimp au solicitat dizolvarea FRT, domnul Răzvan Itu a depus ”Note scrise” pretins in numele FRT, prin care a cerut, in esenta, admiterea sustinerilor formulate prin apelurile ACS Pamira si ACS Olimp si, pe cale de consecinta, dizolvarea FRT!!! Ne întrebăm, în mod evident, ce scopuri ascunse are domnul Răzvan Itu în legătură cu Federația Română de Tenis și ce credibilitate ar mai putea avea în fața dumneavoastră un astfel de personaj?

Finalmente, dorim să asigurăm toate cluburile sportive de tenis de faptul că Federația Română de Tenis a convocat și organizat Adunările Generale de Alegeri din anul 2023 cu respectarea strictă a deciziilor pronunțate până la acele date de instanța supremă a României.